sâmbătă, 6 august 2011

Ioana si pisicile

Am mai scris ca mezina iubeste pisicile. Evident ca iubeste cam tot ce misca, mai putin insectele. Tot ce poate lua in brate, ia. Daca e ceva mai mare, se multumeste sa priveasca. Ceva mai incolo de casa noastra, pe un teren viran, un nene isi aduce caprele la pascut. De cate ori trece pe acolo Ioana se opreste la gard si behaie pana cand ii raspunde o capra. O fi vreun ritual de care eu nu stiu, vreo formula de politete care scapa urechilor mele de adult? Perfect posibil.
Pisici sunt cam peste tot in comuna. Noi nu avem, din cauza catelelor care nu le suporta. Dar cred ca nu ar avea viata lunga la noi nici daca as feri-o de catele dar ar intra pe mainile Ioanei. Ar scapa rapid de toate cele 9 vieti pe care se presupune ca le are.

Orice pisica e binevenita pentru dragalit, indiferent de dimensiuni si culoare. Si ca sa va arat ca e asa cum va povestesc, va las sa va delectati cu 3 filmulete, fiecare avand-o protagonista principala pe Ioana. Protagonista secundara e schimbabila. Faceti insa, va rog, abstractie de comentariile si rasetele din primul clip. Motanul, Mosu', le apartine parintilor mei :). Desi imaginile sunt uneori dure si nu sunt indicate persoanelor sensibile, mentionez ca nici un animal nu a fost grav ranit pe timpul filmarilor.

 


8 comentarii:

  1. Valeu, ce dragalasa ii! Si, lasa, ca daca nu le placea motanilor zmotoceala, o zbugheau la fuga. Da' se vede ca-s rabdatori si toleranti cu mica creatura.

    RăspundețiȘtergere
  2. @Miki, multumesc mult pt aprecieri. Ai dreptate cu rabdarea si toleranta pisicilor. Unele sunt inconstiente insa si o lasa sa se apropie si a doua oara. Mosu' cel putin sta la zmotocit de fiecare data. Altele o recunosc de departe si nu mai fac imprudenta de a o lasa sa se apropie

    RăspundețiȘtergere
  3. :D noi chinuim doar cateaua familiei... pisici nu mai avem, spre marele lor noroc. :P

    RăspundețiȘtergere
  4. Gabi, pe catelele noastre nu le poate lua in brate. Ar vrea sa le calareasca, dar nu sta nici una :). Pisici insa mereu se gasesc, de pe strada sau ale vecinilor sau bietul motan al mamei...

    RăspundețiȘtergere
  5. si motanul nostru care dupa experienta cu leaganul n-a mai dat pe-acasa vreo 2-3 zile:)) ! Ioana rullz@@

    RăspundețiȘtergere
  6. @Crysa, banuiesc ce rau v-a parut. Lasa ca o mai aduc pe Ioana pe la voi.

    RăspundețiȘtergere
  7. vaaaiiiiiiii cat am putut sa rad! e fantastica dulceata ta mica! le smotoceste cu atata bucurie ca-ti vine s-o mananci!

    RăspundețiȘtergere
  8. @aA, multumesc din suflet pentru aprecieri. Ce bine ar fi daca si pisicile ar fi la fel de incantate pe cat e ea cand le smotoceste

    RăspundețiȘtergere