duminică, 6 septembrie 2009

Mama...

Are mama doua fete
una mica si-una mare
si-un baiat al carui par
parca este rupt din soare.

Si-am crescut si eu cu ei
retraind copilaria,
descalcind din taina vietii
speranta si bucuria.

Zile grele si nopti albe
plans cu plansul lor plangand,
gangurind cu fiecare,
sprijinind un pas plapand,

Alergand in brate calde,
cuib de-alint si de rasfat...
Am fost ploaie si-am fost soare
invatand... si-acum invat

Sa fiu mama... Stiu si eu...
uneori poate-am gresit,
poate nu intotdeauna
am facut ce si-au dorit,

Dar pe fiecare-n parte
l-am iubit si il iubesc
cum o mama stie numai,
ca doar pentru ei traiesc.

Si inteleg abia acum
ce-mi spunea mama-n ani zglobii:
"Vei intelege doar atunci
cand vei avea si tu copii!"

Si-mi vine-acum sa ii sarut
maicutei mele mult iubite
si parul sur si ochii blanzi
si mainile imbatranite.

Maicuta scumpa, -acuma cand
sunt si eu mama ca si tine
sa stii ca-ncerc si eu sa fac
pentru copiii mei ce-i bine.

2 comentarii: