Memento

Ar fi implinit luna aceasta 4 ani. L-am fi sarbatorit si ne-am fi incalzit la zambetul lui. Ne-am fi jucat si l-as fi alintat. Ar fi fost finutul nostru, dar din pacate nu am mai apucat sa-l botezam.
Ma gandesc la el, la cum ar fi aratat Denis Florin. Si mi se strange inima cumplit. De aproape 4 ani, el doarme somnul de veci intrun mormant micut, departe de noi.
A fost un copil dorit si iubit de mama lui, chiar daca bunica lui nu l-a vrut. Si de aici a inceput toata drama. Mama lui nu era casatorita, asa ca mama ei a vorbit cu asistentele sa ascunda copilul si sa ii externeze mama. Au externat-o fara el, l-au ascuns la un alt etaj, unde l-am gasit doar dupa ce am facut scandal si am amenintat personalul ca venim cu televiziunea.  Timp de o luna, mamica lui a avut voie sa il viziteze la spital doar o data pe zi, maxim o ora, fara sa i se permita insa sa il alapteze. Pentru ca nu avea unde sa se duca cu el, au scris pe fisa ca a fost abandonat, desi am incercat sa demonstram contrariul. Dupa o luna, fara sa instiinteze mama, l-au dat in grija unei asistente maternale. Mama lui a aflat doar cand s-a dus sa il vada, ca de obicei.
Intre timp am inceput demersurile pentru a-l lua de la Protectia Copilului spre a-i fi incredintat mamei. Bunica revenise la sentimente mai bune si era de acord sa isi primeasca fiica si bebelusul. Ne pregateam deja de botez cand am primit vestea naucitoare ca Denis Florin murise. Mama lui a fost instiintata doar in ziua inmormantarii. Noi am aflat mai tarziu. Prea tarziu. La autopsie s-a constatat ca micutul avusese un cheag urias pe creier. O lovitura foarte puternica. Mai mult nu am aflat. Cazul a fost musamalizat, asistenta respectiva nu stiu daca a patit ceva.
Cand am fost  la mormantul micutului Denis m-am infiorat. Pe aleea din cimitir unde fusese ingropat, o multime de alte cruci simple, din lemn, tineau companie finutului nostru. Pe toate erau doar nume de ingerasi care traisera doar cateva luni... Coincidenta? Eu simt ca nu. Cred doar ca erau semnul si dovada unui sistem de "protectie" bolnav si parsiv.
In loc sa ii sarbatorim ziua, pot doar sa ma rog pentru micutul ingeras, sa se odihneasca in pace. Si ma rog, in acelasi timp, sa nu mai fie si alti micuti si alte mame care sa treaca prin ce au trecut Denis si Doina.
Poate cineva vede si aude. Si face ceva inainte sa mai fie si alte cruci adaugate pe "aleea necunoscutilor".