Tot 20 de ani

Fac uneori o baie in trecut. Ma rasfat in amintiri, ma joc un pic cu ele si apoi le dau drumul, in trecerea timpului. Am scris deja ca am implinit 20 de ani de casnicie. Azi insa implinim 20 de ani de cand ne-am legat destinele in fata lui Dumnezeu.
Inca ma amuz cand imi amintesc de preotul usor aghezmuit, care ne-a lasat verighetele pe mana dreapta, prea preocupat sa ne spuna ca are si el o fata pe nume Anca (numele nasei). Nu-mi amintesc mare lucru din slujba. Pluteam in nori de fericire, il aveam langa mine pe cel alaturi de care vroiam sa imbatranesc, eram pe cale sa incep marea aventura a vietii... Cine ar fi fost atent oare la cuvintele preotului?


Eram atat de aerieni amandoi incat iesind din biserica am gresit drumul spre fotograf, noroc ca cineva din alai ne-a intrebat unde ne ducem. La fotograf am uitat sa facem poze doar cu parintii, la local am inghetat de am racit zdravan, dar, doamne, frumoase au fost momentele alea vazute prin prisma tineretii si a iubirii noastre... Sa mai spun si ca buchetele de nunta (al meu si al nasei) au fost luate de cineva cu doar cateva minute inainte sa ne ducem noi sa le luam? Eu dorisem garoafe albe si rosii, lumanarile erau la fel... Cand sa intram la floraria unde le comandasem, cineva tocmai iesea cu doua buchete superbe, unul alb si unul rosu si sotul mi-a spus in gluma: " Alea sunt ale noastre!". Am ras, dar cand am intrat si florareasa a dat din colt in colt ca nu le mai gaseste si ca s-a incurcat si tocmai le-a dat, mi-a pierit rasul. Am alergat in strada, dar persoana cu pricina disparuse, si cum nu mai era timp sa ne faca alte buchete, le-am luat pe cele pe care ar fi trebuit sa le ia cealalta: crizanteme! Nimeni nu a observat diferenta, sau cel putin nimeni nu ne-a spus...

Asa aratam acum 20 de ani

Nu pun poze cu imaginea noastra de acum :)